MySQL este un sistem de gestionare a bazelor de date rela\u021bionale SQL open source, dezvoltat \u0219i sus\u021binut de Oracle.<\/p>\n\n\n\n
Acesta este r\u0103spunsul scurt, \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103, la \u00eentrebarea \u201ece este MySQL?\u201d, dar haide\u021bi s\u0103 descompunem r\u0103spunsul \u00een termeni care sunt pu\u021bin mai prieteno\u0219i cu oamenii.<\/p>\n\n\n\n
O baz\u0103 de date este doar o colec\u021bie structurat\u0103 de date care sunt organizate pentru a fi u\u0219or utilizate \u0219i preluate. Pentru un site WordPress, acele \u201edate\u201d sunt lucruri precum textul post\u0103rilor dumneavoastr\u0103 de pe blog, informa\u021bii pentru to\u021bi utilizatorii \u00eenregistra\u021bi pe site-ul dumneavoastr\u0103, date \u00eenc\u0103rcate automat, configura\u021bii importante ale set\u0103rilor etc.<\/p>\n\n\n\n
MySQL este doar un sistem popular care poate stoca \u0219i gestiona datele respective pentru dumneavoastr\u0103 \u0219i este o solu\u021bie de baz\u0103 de date deosebit de popular\u0103 pentru site-urile WordPress.<\/p>\n\n\n\n
Ce este MySQL? \u00cen detaliu<\/strong><\/p>\n\n\n\n MySQL a fost lansat ini\u021bial \u00een 1995. De atunci, a trecut prin c\u00e2teva modific\u0103ri ale propriet\u0103\u021bii \/ administr\u0103rii, \u00eenainte de a ajunge la Oracle Corporation \u00een 2010. \u00cen timp ce Oracle este responsabil acum, MySQL este \u00eenc\u0103 un software de tip open source, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eel pute\u021bi utiliza \u0219i modifica gratuit.<\/p>\n\n\n\n Numele vine de la al\u0103turarea \u201eMy\u201d – numele fiicei co-fondatorului – cu SQL – prescurtarea limbajului de interogare structurat, acesta este un limbaj de programare care v\u0103 ajut\u0103 s\u0103 accesa\u021bi \u0219i s\u0103 gestiona\u021bi datele \u00eentr-o baz\u0103 de date rela\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pentru a \u00een\u021belege cum func\u021bioneaz\u0103 MySQL, este important s\u0103 cunoa\u0219tem dou\u0103 concepte conectate:<\/p>\n\n\n\n Baze de date rela\u021bionale<\/strong><\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd vine vorba de stocarea datelor \u00eentr-o baz\u0103 de date, exist\u0103 diferite abord\u0103ri pe care le pute\u021bi utiliza.<\/p>\n\n\n\n MySQL opteaz\u0103 pentru o abordare numit\u0103 baz\u0103 de date rela\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n Cu o baz\u0103 de date rela\u021bional\u0103, datele dumneavoastr\u0103 sunt \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een mai multe zone de stocare separate – numite tabele – \u00een loc s\u0103 arunca\u021bi totul \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o mare unitate de stocare.<\/p>\n\n\n\n De exemplu, s\u0103 spunem c\u0103 dori\u021bi s\u0103 stoca\u021bi dou\u0103 tipuri de informa\u021bii:<\/p>\n\n\n\n Clien\u021bii – numele lor, adresa, detaliile etc.<\/p>\n\n\n\n Comenzi – cum ar fi produsele care au fost achizi\u021bionate, pre\u021bul, cine a f\u0103cut comanda etc.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 a\u021bi \u00eencerca s\u0103 ad\u0103uga\u021bi toate aceste date \u00eentr-un singur vas mare, ve\u021bi avea c\u00e2teva probleme precum:<\/p>\n\n\n\n Date diferite<\/strong> – datele pe care trebuie s\u0103 le colecta\u021bi pentru o comand\u0103 sunt diferite dec\u00e2t cele pentru un client.<\/p>\n\n\n\n Date duplicate<\/strong> – fiecare client are un nume \u0219i fiecare comand\u0103 are \u0219i numele unui client. Manevrarea acestor date duplicate devine dezordonat\u0103.<\/p>\n\n\n\n F\u0103r\u0103 organizare<\/strong> – cum conecta\u021bi \u00een mod fiabil informa\u021biile comenzii la informa\u021biile clien\u021bilor?<\/p>\n\n\n\n Pentru a rezolva aceste probleme, o baz\u0103 de date rela\u021bional\u0103 ar folosi un tabel separat pentru clien\u021bi \u0219i un alt tabel separat pentru comenzi.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, probabil c\u0103 dori\u021bi \u0219i s\u0103 pute\u021bi spune \u201earat\u0103-mi toate comenzile pentru John Doe\u201d. Aici intervine partea rela\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n Folosind unele cuvinte \u201echeie\u201d, pute\u021bi s\u0103 conecta\u021bi datele din aceste dou\u0103 tabele \u00eempreun\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 pute\u021bi manipula \u0219i combina datele din tabele diferite, dup\u0103 cum este necesar. Este important s\u0103 re\u021bine\u021bi c\u0103 o cheie nu este numele clientului. \u00cen schimb, ve\u021bi folosi ceva 100% unic, precum un num\u0103r de identificare numeric\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 v-a\u021bi uitat vreodat\u0103 la baza de date a site-ului dumneavoastr\u0103 WordPress, ve\u021bi vedea c\u0103 folose\u0219te acest model rela\u021bional, toate datele dumneavoastr\u0103 fiind \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een tabele separate.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mod implicit, WordPress folose\u0219te 12 tabele separate, dar multe plugin-uri WordPress vor ad\u0103uga \u0219i propriile lor tabele. De exemplu, baza de date pentru unele site-uri WordPress au chiar \u0219i 44 de tabele separate!<\/p>\n\n\n\n Pentru a clarifica \u0219i mai bine acest concept rela\u021bional, haide\u021bi s\u0103-l facem specific pentru WordPress …<\/p>\n\n\n\n WordPress stocheaz\u0103 post\u0103rile de pe blog \u00een tabelul wp_posts iar utilizatorii \u00een tabelul wp_users. Cu toate acestea, deoarece aceste dou\u0103 tabele sunt conectate printr-o cheie, pute\u021bi conecta fiecare cont de utilizator cu toate post\u0103rile de blog pe care le-a scris utilizatorul respectiv.<\/p>\n\n\n\n Iat\u0103 cum arat\u0103 asta \u00een baza de date.<\/p>\n\n\n\n Fiec\u0103rui post i se atribuie un post_autor, care este un num\u0103r de identificare unic (aceasta este cheia).<\/p>\n\n\n\n Apoi, dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 vede\u021bi ce cont de utilizator corespunde acestui num\u0103r, pute\u021bi consulta ID-ul din tabelul wp_users.<\/p>\n\n\n\n Cheia – num\u0103rul de identificare – este ceea care leag\u0103 totul \u00eempreun\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u0218i a\u0219a sunt \u201elegate\u201d datele \u00eentre ele, \u00een ciuda stoc\u0103rii lor \u00een tabele separate.<\/p>\n\n\n\n Modelul Client-Server<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dincolo de a fi un sistem rela\u021bional de baze de date, MySQL folose\u0219te \u0219i ceva numit modelul client-server.<\/p>\n\n\n\n Partea serverului este locul \u00een care se afl\u0103 datele dumneavoastr\u0103. Cu toate acestea, pentru a accesa aceste date, trebuie s\u0103 le solicita\u021bi. Aici intervine clientul.<\/p>\n\n\n\n Folosind SQL – limbajul de programare men\u021bionat mai devreme – clientul trimite o solicitare serverului de baze de date pentru datele de care are nevoie clientul.<\/p>\n\n\n\n De exemplu, dac\u0103 cineva viziteaz\u0103 o postare de pe blogul dumneavoastr\u0103 pe site-ul dumneavoastr\u0103, site-ul dumneavoastr\u0103 WordPress va trimite mai multe solicit\u0103ri SQL serverului de baze de date pentru a ob\u021bine toate informa\u021biile de care are nevoie pentru a livra postarea blogului pe browserul web al vizitatorului. <\/p>\n\n\n\n Aceste solicit\u0103ri ar fi:<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 vede\u021bi exact ce tipuri de solicit\u0103ri de baze de date sunt efectuate de site-ul dumneavoastr\u0103 WordPress, pute\u021bi utiliza un plugin gratuit numit Query Monitor<\/a> pentru a vedea interac\u021biunea exact\u0103 dintre site-ul dumneavoastr\u0103 WordPress (clientul) \u0219i serverul de baze de date.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 solu\u021bie premium pe care o pute\u021bi utiliza este New Relic. <\/p>\n\n\n\n Mul\u021bi ingineri folosesc frecvent acest instrument pentru a rezolva problemele de performan\u021b\u0103 pe un site WordPress care s-ar putea datora unei interog\u0103ri lente MySQL.<\/p>\n\n\n\n